DOCUMENTARE

Contractul individual de muncă este un instrument juridic, generator al raporturilor juridice de muncă, în temeiul căruia se realizează prestaţii reciproce ale părţilor contractante.
Prin încheierea contractului individual de muncă devin aplicabile toate prevederile legale în raportul concret dintre două subiecte de drept care au consimţit în mod liber după propria lor voinţă pentru a realiza acest raport.
Condiţiile de validitate ale contractului individual de muncă sunt condiţii comune actelor din diferite ramuri de drept inclusiv a contractului civil. Condiţiile de validitate sunt: capacitatea juridică (capaciatea de exerciţiu, capacitatea de folosinţă), consimţământul părţilor, obiectul şi cauza.
Lipsa condiţiilor de validitate ( condiţii de fond ) este sancţionată în principiu cu nulitatea absolută.
Clauzele contractului individual de muncă sunt stabilite de părţi (angajator si salariat ) în urma unei negocieri directe şi individuale cu respectarea legii, a ordinii publice şi a contractului colectiv de muncă.
Părţile au libertatea să introducă în contract orice clauză care îi avantajează, însă trebuie să respecte prevederile Codului muncii art.38 care interzice salariaţilor să renunţe la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Chiar dacă unele drepturi şi obligaţii nu sunt stipulate expres în contract, ele decurg din lege. Astfel, dacă o clauză ar fi contrară legii, iar celelalte condiţii de valabilitate ar fi îndeplinite, contractul va produce efecte, clauza respectivă trebuie să fie considerată modificată sau înlocuită prin dispoziţia legală corespunzătoare.
Contractul individual de muncă presupune două categorii de clauze: clauze esenţiale sau fundamentale ( durata contractului, felul muncii, salariul, locul muncii ) şi altele speciale ( clauza de neconcurenţă, de formare profesională, mobilitate sau confidenţialitate ).
Însă în art.20 alin. (2) legiuitorul prin enumerarea pe care o face, nu limitează clauzele ce pot face parte din conţinutul contractului individual de muncă astfel câmpul clauzelor liber stabilite s-a extins tot mai mult iar libertatea negocierii clauzelor contractuale este o regulă fundamentală în acest domeniu.
În practică, la încheierea contractului individual de muncă au fost inserate şi alte clauze precum clauza de mobilitate profesională, clauza de conştiinţă, clauza privind drepturile de proprietate intelectuală.
Cu toate acestea în realitate se constată o teamă a persoanelor care doresc să se angajeze în muncă în ceea ce priveşte negocierea contractelor individuale de muncă datorate în mare masură temerii de a nu obţine slujba respectivă şi pe de altă parte angajatorii sunt cei care refuză adesea orice dialog astfel în aceste condiţii contractul individual de muncă păstrând caracterul unui contract de adeziune.
Însă, în timp, când viitorul salariat va conştientiza importanţa pregătirii profesionale şi când va fi conştient de propria sa valoare atunci angajatorul va trebui să ţină cont şi de condiţiile cerute de salariat şi va fi pus în situaţia să negocieze clauzele contractului individual de muncă.
În consacrarea principiului libertăţii contractuale actualul model cadru al contractului individual de muncă reprezintă o adevărată evoluţie, având rolul de a îndruma părţile contractante în privinţa clauzelor ce trebuie respectate la încheierea contractului individual de muncă.

Culorile se caracterizeazá prin nuanţá , luminozitate şi grad de acoperire. Nuanţa depinde de culorile din care a fost compusá culoarea respectiva. Gradul de acoperire sau intensitatea culorii depinde de cantitatea de alb sau negru inclusá in amestec , iar luminozitatea este determinatá de cantitatea de luminá reflectatá de suprafaţa coloratá.
Un om cu vederea mijlocie distinge in spectru un total de 130 de nuanţe. Dacá adaugám şi pe cele acoperite cu alb sau negru, se obţine un “sortiment” mult mai bogat. Un ochi exersat distinge cel puţin 10000 de nuanţe.
Mediul inconjurátor are mare importanţá in aprecierea culorii. Acelaşi cenuşiu va apárea aproape alb pe un fond negru şi mult mai inchis, cánd il aşezám pe un fond alb. La cinematograf , imaginea de pe ecran páleşte imediat ce pátrunde lumina albá in salá , reducánd contrastul. Pe fond negru , culorile spectrului par mai vii , iar pe fond alb mai palide.
Dacá inchidem ochii dupa ce privim mai mult timp o culoare vie , “vedem” culoarea ei complementará. Acesta este un contrast de succesiune. In jurul unui cámp colorat “vedem” nuanţele culorii complementare ; acesta este contrastul simultan. Un cadru de hártie albá aşezat pe o hártie coloratá extompeazá culoarea , pe cánd un cadru negru o accentueazá. Iatá de ce la cinematografe sau muzee imaginea , respectiv tablourile , sunt incadrate de corpuri de culoare inchisá.
Doua culori complementare , aşezate aláturi , par mai pronunţate , mai accentuate. Efectul cromatic , dinamic , optimist , vesel , imprimat filmelor de desene animate sau filmelor-basm , se realizeazá prin utilizarea unei game mai diverse de culori complementare , vii. In cazul filmelor romantice se preferá roşul inchis şi culorile sale complementare. Douá nuanţe apropiate Işi reduc reciproc intensitatea.
Experienţa stabileşte legile armoniei cromatice astfel :
Ø douá culori complementare aláturate se evidenţiaza reciproc;
Ø douá culori “reci” invecinate se “resping” , iar douá culori “calde’ Işi diminueazá reciproc intensitatea ; culori reci sunt albastrul , azuriul şi albastru – verzui , culori calde , cele care conţin galben , roşu , portocaliu şi purpuriu;
Ø albul lángá o culoare estompeazá nuanţa ; negrul o scoate in relief;
Ø cenuşiul pus aláturi de culoare o face mai luminoasá , mai vie;
Ø in cazul a douá nuanţe aşezate aláturi , cea mai inchisá va ieşi mai mult in evidenţá , cea mai deschisá pierde din putere;douá nuanţe diferite ale aceleiaşi culori dau efect de clar-obscur.

In fiecare an dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante care sunt eliberate în atmosferă
Poluanţii primari sunt emanati direct în atmosferă, de exemplu dioxidul de sulf, particulele de funingine şi oxizii de azot. Poluanţii secundari sunt produsi prin reactii intre poluanţii primari.
Este interesant de remarcat că atitudinea oamenilor fată de mediu nu s-a schimbat semnificativ de-a lungul existentei umanitătii. O multime de documente atestă exploatarea iratională a pădurilor (Grecia, China), degradarea solurilor, distrugerea unor specii .De-a lungul timpului prin ocuparea extensivă a planetei calitatea aerului şi a apei s-a degradat, grosimea stratului de ozon a scăzut, punand intr-o stare critică intreaga planetă. Toate acestea au dus la ingrijorării legate de deteriorarea mediului .
Primele organizaţii de salvare a Pamântului s-au numit Greenpeace şi Friends of the Earth ; iar prima celebrare a Zilei Pamântului a avut loc pe 21 martie 1970 .

In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani fiecare al şaptelea a suferit de astm .Inflamaţia alveolelor pulmonare produce dificultăţi respiratorii şi senzaţie de sufocare .
Incă nu este dovedit faptul că această afecţiune ar fi produsă de poluarea aerului ,dar un lucru este sigur : poluarea agravează simptomele .Principalii vinovaţi sunt gazele de eşapament şi gazele formate sub efectul radiaţiilor solare din produsele arderii combustibililor Cercetările continuă in direcţia stopării acestei afecţiuni .

Irlanda este ,fără indoială o ţară frumoasă ,care te subjugă Se spune despre Dublin ,capitala Irlandei ,că este una dintre cele mai frumoase oraşe din Europa .Fără să fie un oraş de zgârie – nori ,Dublinul reuşind să atragă atenţia prin arhitectura deosebită a construcţiilor .Rar vezi clădiri cu câteza etaje .Ca peste tot in Irlanda ,străzile din Dublin sunt atât de inguste incât circulaţia pe ele este o adevărată probă de indemânare .
Tinerii irlandezi nu se omoară cu cartea ,ei abandonând in general şcoala pe la 17 ani .Fetele ,in special aleg să se mărite ,nefiind interesate in construirea unei cariere profesionale .In schimb Irlanda este cel mai mare producător european de computere personale, specialiştii in informatică fiind aici la mare preţ .
Verdele ,culoare omniprezentă ,nu te oboseşte ,ci din contra ,te intăreşte . Ploaia, care este un fenomen meteorologic aproape constant ,nu crează angoase .Pentru că ,
după cinci ore de ploaie mocănească, urmează două ore cu soare ,suficiente că să-ţi inveselească ziua .Vântul care bate aproape continuu ,Iţi dă stări sinonime cu dorinţa de a pleca pe mare .Poate unde ştii că ,indiferent in care colţ al insulei te afli ,după ce ai străbătut câteva zeci de kilometri ,dai de-un ţărm ,promisiune pentru alte călătorii ,spre alte ţărmuri . . .

Computerul este noul zeu al lumii moderne, instrumentul fundamental de stocare şi de manipulare a informaţiilor. Sistemul de invăţământ nu se mai poate lipsi de el , in primul rând pentru capacitatea de a deţine o cantitate enormă de informaţie valoroasă. După cum se preconizează , in curând computerul, restrâns la dimensiuni minime, va putea fi folosit ca o adevărată bibliotecă portabilă, permiţând inmagazinarea unui număr impresionant de cărţi astfel incât munca de cercetare şi de documentare să nu mai necesite călătoriile anevoioase şi costisitoare. In viitor, un astfel de unibook, mic cât un aparat de fotografiat sau un telefon celular va deţine un hard-disk pe care vor fi inregistrate o mie sau chiar zece mii de cărţi, eventualul unei biblioteci de dimensiuni medii. Unii cercetători preconizează chiar că pe un hiperdisk cu substanţe fluorescente şi sisteme de lasere pentru decriptarea informaţiei pot incăpea zece milioane de cărţi de câte trei sute de pagini sau patru mii ore de informaţie video, adică o cantitate de informaţie comparabilă cu a Bibliotecii Congresului Statelor Unite . Calculatorul optic şi cel biologic sunt două domenii de mare interes al acestui inceput de mileniu. Mai mult decât atât, dacă se vor realiza sistemele complexe de decriptare a ecranului, a sufletului, aşa cum se studiază in institutele de cercetare din Anglia sau Germania, intr-un viitor previzibil, toată informaţia valoroasă a unui om, exerienţele trăite de-a lungul vieţii vor putea fi inregistrate pe astfel de cipuri de memorie performante, urmând ca ele să fie retransmise pe scoarţa cerebrală liberă a unui organism nou, obţinut artificial.
Calculatorul poate fi folosit şi in proiectarea cunoscutelor de pe acum sisteme exotice de propulsie pentru navele spaţiale ale viitorului apropiat : rachete ionice, propulsie electromagnetică, sistemul “ Medusa”, utilizând mici explozii nucleare dirijate, racheta fotonică, “Deep Space One “ , sau pentru proiectarea şi imbunătăţirea bagajului genetic al astronauţilor interspaţiali, care va trebui să reziste zecilor de ani de singurătate in spaţiu.

Calculatorul, prin urmare, este primul pas spre viitor, spre o lume din care vor dispărea toate neplăcerile unei vieţi limitative, in care până şi bolile şi chiar bătrâneţea vor deveni de domeniul trecutului.